Mi-am adus aminte azi dimineață despre o temă interesantă la care nu știu dacă am un răspuns adecvat, dar mi-ar plăcea să o împărtășesc cu tine și poate ai tu mai multă claritate asupra mecanismelor declanșate în creierul nostru.

De ce este greu pentru unii oameni să ceară ajutor?

Acum ceva timp aveam nevoie de o bormașină pentru a prinde o bară de fitness pe tavanul apartamentului nostru. Fiind un beton foarte dur, cea pe care o aveam nu era suficient de puternică. M-am gândit la variante: să chem un specialist, să cumpăr o bormașină etc.

Prezentându-i iubitei mele dilema în care mă aflam, m-a întrebat imediat: „De ce nu-i ceri ajutor vecinului?”

Din momentul în care i-au ieșit cuvintele din gură, mi-am dat seama că era soluția cea mai ușoară și cea mai evidentă, dar nu fusese cea la care mă gândisem prima dată. De ce oare? De ce, pentru unii dintre noi, primul impuls pe care-l avem nu este să apelăm imediat la cineva și încercăm, mai degrabă, să o „rezolvăm” singuri?

În exemplul de mai sus este vorba despre ceva punctual, dar ar putea să se aplice la orice, atât în viața personală cât și profesională. De la a cere direcții pe stradă, a cere informații despre un produs într-un magazin, a învăța un lucru nou acasă sau la serviciu, a finaliza un proiect complex, a solicita o informație pe un grup de rețea socială etc. Exemple ar fi multe.

În zilele de azi, cum orice informație este disponibilă în numai câteva click-uri, a cere ajutor va fi din ce în ce mai demonetizat, iar independența și autosuficiența din ce în ce mai glorificate.

Îl întreb pe băiatul meu cel mic, Gen Z, cu un mare talent la grafică, dacă să-l înscriu la un curs de design grafic. Răspunsul lui imediat este: „Nu! Găsesc tot ce-mi trebuie pe Internet.” Poate așa este, dar lipsește acea interacțiune umană, cineva care să te ghideze pas cu pas și să împărtășească învățăturile pe care le-au acumulat.

În ceea ce mă privește, aș putea găsi o serie de motive, caracteristice mie, ca urmare a modului în care am crescut și cum m-am dezvoltat. De la faptul că la nici 18 ani eram „pe picioarele mele,” cu muncă, salariu, apartament (eram bărbatul în casă, ce mai!). Sau că în cei peste 15 ani de expatriere, în mijlocul unor oameni străini, culturi foarte diferite de ale noastre, m-am învățat să mă bazez numai pe forțele mele. Și alte evenimente din viață care mi-au format caracterul.

Vorbind la modul general, ce alte motive ar putea fi cauza dificultății de a cere ajutor?

Teama de judecată? Am putea fi percepuți ca slabi sau recunoașterea faptului că avem nevoie de ajutor poate părea un semn de vulnerabilitate.

Mândrie? Prin faptul că ne-am simți mândri de capacitatea de a ne descurca singuri.

Perfecționismul? Conceptul că noi putem să facem acel lucru mai bine și mai repede.

Pot fi multe motive și mi-ar plăcea să aflu de la tine ce părere ai.

Revenind la mine, mi se pare important, însă, că m-am adaptat. Am avut șansa să am mai mulți mentori extraordinari, iar anii mulți de conducere mi-au modelat abilitatea de a delega, de a lucra în echipe, de a asculta și a cere ajutor. Totuși, pentru multe activități, perfecționismul din mine iese la iveală și încerc să le fac singur.

Aici m-a ajutat foarte mult iubita mea, care mi-a arătat de multe ori cât de simplu și eficient este să ceri ajutor. Să conștientizezi limitările proprii și să rezolvi multe probleme rapid și elegant, numai știind cum și cui să te adresezi.

M-a făcut să reflectez la avantajele și importanța de a cere ajutorul:

• O oportunitate de creștere personală, prin îmbunătățirea comunicării și a relațiilor interpersonale;
• O stare mentală pozitivă, oferind un sentiment de sprijin și securitate, fiind parte dintr-o comunitate;
• O senzație de eficiență și productivitate, prin gestionarea mai eficientă a timpului și a resurselor.

Tu ce crezi?

• Care sunt obstacolele din perspectiva ta? Ce te-ar reține pe tine să ceri ajutor?
• Care sunt alte avantaje? Ce ai de câștigat atunci când ceri ajutor?

Scrie-mi!

O săptămână cu înțelepciune!

Claudiu