Recent, mă întorceam de la sală și am ajuns la o „răscruce”.
Aveam de ales între a traversa un petic de iarbă de circa trei metri sau a-l ocoli pe o cărare asfaltată, ocolind încă 30 de metri. M-am uitat la cărarea bătătorită prin iarbă, acum doar o fâșie de pământ uscat, rezultat al sutelor de pași care au ales scurtătura. Unul dintre primele mele impulsuri a fost să merg pe aceeași cărare bătătorită. Mi-am spus: „Dacă alții au trecut pe aici, ce diferență ar face dacă o fac și eu? Răul a fost deja făcut.”
Totuși, conștiința mea a intervenit: „Nu contează câți oameni au urmat această cale. Tu știi care este calea corectă și este bine să o urmezi, chiar dacă pare mai lungă și mai puțin practică. Cine știe, poate cei care te văd îți vor urma exemplul.”
Așadar, am ales să ocolesc și să merg cei 30 de metri în plus, evitând scurtătura.
M-am simțit bine, împăcat cu mine însumi. M-am gândit imediat la puterea exemplului și la faptul că fiecare decizie, oricât de mică, face parte din cine suntem.
În general, când vorbim despre puterea exemplului, ne gândim la lucruri mari: să fii punctual, să fii respectuos, să fii corect și integru, să fii o persoană etică sau să ai grijă de mediu. Aceste comportamente sunt considerate „majore” pentru că ne definim identitatea și moralitatea prin ele. Ele sunt pilonii pe care îi construim pentru a ne modela viața și relațiile cu ceilalți. Dar puterea exemplului se limitează la aceste mari principii sau contează și cele „minore”?
Cine decide care fapte sunt mici și care sunt mari? Există, oare, o graniță clară între fapte mari și fapte mici când vine vorba de integritatea personală și valorile noastre? Nu sunt acțiunile noastre, fie ele mici sau mari, interconectate și contribuie la imaginea completă a cine suntem ca indivizi?
Poate că micile gesturi cotidiene nu atrag atenția imediată, dar contribuie, treptat, la modelarea comunității noastre. Să nu arunci gunoi pe jos, să nu tai calea altei mașini, să aștepți la semafor, chiar dacă nu trece nicio mașină. Nu sunt și aceste gesturi importante prin care să ne exprimăm rolul de model?
Există o definiție a valorilor care mi s-a părut profundă și revelatoare: „Valorile sunt acele lucruri pe care le faci când nu te vede nimeni.” Cât de adevărat! Când nu ești observat, atunci când nu există un stimul extern care să te încurajeze să acționezi într-un anumit fel, doar conștiința ta dictează acțiunile.
Mi-aduc aminte de perioada cât am trăit la Copenhaga. În drum spre casă, conduceam pe un bulevard care avea patru benzi pe sens. Trei duceau înainte și erau aproape tot timpul libere, iar o bandă era pentru virare la dreapta și se forma o coadă lungă de mașini pe sute de metri. Totuși, nu am văzut pe nimeni să încerce să treacă în față. Toți așteptau liniștiți la rând.
Ai putea spune că este un obicei modelat de zeci de ani de monitorizare din partea autorităților și de amenzi serioase atunci când te abați de la reguli. Îți dau parțial dreptate. Este o societate strict monitorizată, dar există și un sens puternic al comunității și al respectului față de cetățeanul de lângă tine și este vizibil oriunde te uiți, pe stradă, în parcuri sau la serviciu.
Puterea exemplului nu constă doar în marile gesturi eroice sau în deciziile monumentale. Ea își manifestă forța reală în micile acțiuni zilnice, în comportamentele care pot părea neînsemnate, dar care au un impact cumulativ asupra lumii din jurul nostru. Într-o societate în care oamenii se uită mereu la ceilalți pentru a-și modela comportamentul, exemplul individual reprezintă un mesaj puternic, o cale de urmat.
Atunci când ne urmăm valorile și alegem să facem ceea ce este corect, chiar și atunci când nimeni nu ne privește, creăm o cultură a respectului și a integrității. Fiecare dintre noi are puterea de a influența comunitatea prin exemplul propriu. În cele din urmă, micile noastre gesturi pot genera schimbări mari. Astfel, ne putem considera toți modele, nu doar în faptele majore, ci și în acele momente când alegem să facem ceea ce este corect, indiferent de context.
Tu ce exemple minore dai în viața de zi cu zi?
O zi cu zâmbete și alegeri corecte!
Claudiu