Zilele trecute am cumpărat un mango. Un fruct obișnuit, găsit într-un supermarket din București, fără mari așteptări. Știm cu toții că, de cele mai multe ori, fructele exotice disponibile la noi nu reușesc să se apropie de gustul autentic din regiunile de origine. Le luăm, le privim, ne imaginăm o experiență senzorială vibrantă, și totuși, deseori, primim ceva fad, lipsit de consistență.

Când, în cele din urmă, l-am gustat, am fost teleportat instantaneu în Asia, în Filipine. Gustul acela plin, aromat, cărnos, dulce – m-a prins pe nepregătite. Nu doar că era bun. Era o experiență, o amintire vie, o emoție. Și am realizat, fără să-mi dau seama, că eram fericit în acel moment.

Această întâmplare aparent banală mi-a readus în minte o întrebare primită recent: „Ce te face fericit?” Este o întrebare fundamentală, care merită o reflecție profundă și onestă, și aș vrea să trec dincolo de omniprezentul “sănătate și relații”, fără doar și poate extrem de importante.

În cărțile mele, Codul Secret al Succesului – Codul JeDI și Drăcușorul și Îngerașul – Cei doi consilieri personali care ne ghidează viața, am explorat ideea de împlinire și sens, și aportul pe care aceste imporante elemente îl au la starea noastră de bine, o stare pe care o putem numi fericire. Dar, există un mare dar!

Este adevărat: nimic nu se compară cu sentimentul de reușită atunci când finalizezi un proiect important sau când realizezi un vis pentru care ai muncit din greu. Totuși, această formă de fericire are un termen limită. Odată atins obiectivul, euforia se estompează, iar mintea caută un nou țel.

În ceea ce privește relațiile, acestea sunt o sursă majoră de împlinire, dar și de vulnerabilitate. Relațiile se transformă. Pot evolua, se pot destrăma sau pot trece prin etape de stagnare. Dacă ne legăm fericirea doar de ceea ce primim din exterior, devenim dependenți de factori pe care nu-i putem controla pe deplin.

Atunci, ce este, de fapt, fericirea?

Gretchen Rubin spune foarte frumos: „Fericirea nu vine din a avea mai mult sau mai puțin, ci din a dori ceea ce ai.” Profund și relevant. Fericirea nu se construiește pe acumulare, ci pe apreciere.

Stoicii o spuneau de mii de ani: „Trăiește în prezent!” Nu în trecutul pe care nu-l mai poți schimba, nici în viitorul pe care nu-l poți controla. Ci în acum. În această clipă.

Revenind la acel mango: el a fost, pentru mine, o metaforă a fericirii autentice. Nu grandioasă, nu spectaculoasă, ci reală, profundă și ancorată într-un moment prezent. Nu a fost nevoie de nimic extraordinar. Doar de o clipă de conștiență, o emoție sinceră și o prezență deplină.

Fericirea constă în acele trăiri subtile, adesea trecute cu vederea. În zâmbetul unui străin, în lumina caldă a dimineții, în mirosul cafelei sau în sunetul frunzelor în vânt. O îmbrățișare, o mângâiere, un sărut. Este o stare de acord fin cu viața.

Cu cât acumulezi mai multe astfel de emoții autentice în fiecare zi, cu atât starea ta de bine devine mai profundă. Desigur, o viață fericită nu înseamnă o existență perfect echilibrată, ca într-un spa Zen, în care totul este calm și pozitiv. Viața reală este complexă, plină de suișuri și coborâșuri, de provocări și momente neașteptate. Însă, chiar și în mijlocul haosului, nu uita să observi acele daruri simple pe care, adesea, le trecem cu vederea doar pentru că ne-au fost oferite fără efort.

Dar, lăsând filosofia pentru o clipă, să vedem ce putem face. Ce este practic și real? Cum transformăm ideea în trăire?

Bucură-te de acum, de prezent. Nu fugi de el. Nu-l sacrifica pentru un „mai târziu” incert.

Simte tot ce te înconjoară. Oameni. Natură. Sunete. Mirosuri. Cuvinte. Chiar și lucrurile aparent banale au în ele o poezie discretă. Trebuie doar să le acorzi atenție.

Trăiește emoția. Bucură-te de acea furnicătură a bucuriei, de acel zâmbet spontan, de acea tresărire de recunoștință.

Adună momente, nu doar realizări. Ca pe niște mărgele. Construiește-ți un colier al fericirii. Zi de zi. Clipă cu clipă.

Trăiește conștient. Fericirea este adesea prezentă, dar nu o vedem pentru că suntem distrași. Reamintește-ți să fii prezent, să alegi, să simți.

Fericirea nu este un vârf de atins, ci o cale de parcurs. Nu este dependentă de circumstanțe ideale, ci de capacitatea noastră de a vedea și simți ceea ce avem deja. Nu este o recompensă, ci un mod de a trăi.

Viața nu este întotdeauna senină și nici nu trebuie să fie. Dar chiar și în cele mai complicate zile putem găsi momente de lumină, de calm, de bucurie sinceră. Important este să nu le ignorăm.

Gata! Am terminat acel mango. Gustul a dispărut, dar emoția și zâmbetul au rămas!

Să ai o zi cu multe zâmbete. Și poate chiar un mango bun!

Claudiu