Bună,
Mă uitam zilele trecute, împreună cu iubita mea, la o amintire de la Facebook unde, fiind la o plimbare prin Brașov, aveam de ales între un drum mai lung și o scurtătură, o cale foarte abruptă și aparent mai rapidă.
Am ales calea scurtă și abruptă. Ne-am cățărat, ne-am prins cu mâinile de vegetația din jurul nostru, am alunecat, am mers în patru labe. Am ajuns până la urmă, dar am cam regretat că nu am ales drumul lung.
Și culmea, am ajuns aproape în același timp cu ceilalți care au ales drumul cel lung.
Iubita mea m-a întrebat: Ce ne face să luăm decizii în momentul în care avem de ales?
În cazul de față, deși am regretat, am ajuns cu bine, dar puteam la fel de bine să nu ajungem și să trebuiască să ne întoarcem și să o luăm de la capăt pe drumul lung.
În viață, foarte puține lucruri le putem face dacă o luăm pe scurtătură. Cum spune un bun prieten de-ai mei, căruia îi plac parabolele mai plastice, dacă trebuie să fac 10 flotări ca să ajung la o anumită masă musculară, nu pot să fac numai 2 și să sper la același rezultat.
De cele mai multe ori drumul este lung și greu, dar ce ne duce la final, la succes, este tenacitatea noastră, determinarea de a rămâne pe acel drum indiferent de obstacolele pe care le întâmpinăm.
Nu căuta scurtături!
Stai pe drumul tău!
Fii tenace!
Claudiu
