Seneca, stoicul lucid care ne-a lăsat moștenire o comoară de reflecții despre viață, scria:

„Oamenii își protejează cu mare grijă proprietățile și economiile, dar scapă din vedere bunul cel mai de preț.”

Se referea la timp. Este un adevăr dureros, dar eliberator. Timpul nu este doar o resursă. Este șansa noastră de a trăi, de a iubi, de a construi, de a deveni. A-l irosi este echivalentul unei sinucideri lente, comise nu din disperare, ci din neatenție.

De ce amânăm viața?

Poate din frică. Poate din inerție. Poate din iluzia perfidă că „mai avem timp”. Dar viața nu ne așteaptă. Nu face pauză în timp ce noi „ne pregătim” să trăim. În fiecare clipă în care amânăm, viața merge mai departe. Iar noi rămânem în urma ei.

În două dintre cărțile mele de dezvoltare personală, Codul Secret al Succesului – Codul JeDI și Drăcușorul și Îngerașul – Cei doi consilieri personali care ne ghidează viața, am aprofundat această comoară inestimabilă care este timpul. Am afirmat chiar că „poți câștiga timp”. Desigur, nu într-un mod absolut, ci relativ. Nu în sensul de a face mai multe lucruri într-un timp cât mai scurt, ci de a face lucrurile care îți aduc valoare, la timpul lor.

Seneca ne provoacă să deschidem ochii, să trăim conștient, să ne apărăm timpul ca pe cea mai valoroasă avere. Nu mâine. Nu când vom avea mai multă energie, mai mulți bani sau mai mult curaj. Ci astăzi. Pentru că astăzi este tot ce avem. Restul sunt promisiuni pe care viața nu le-a semnat.

Ce putem face? 

Stoicii articulează cu multă profunzime această temă și aș dori să construiesc pe afirmațiile acestora și să mai adaug o notă personală:

Conștientizează efemeritatea timpului. Primul pas este să recunoști, profund și sincer, că timpul este finit. Nu ne aparține, nu-l putem opri, dar ne putem folosi de el cu intenție. Fă acest exercițiu: imaginează-ți că ai doar un an de trăit. Ce ai face diferit? Cu cine ai vorbi? Ce ai opri? Ce ai începe?

Trăiește prezentul cu intensitate. A fi prezent nu înseamnă doar să fii fizic acolo, ci să fii viu cu mintea și cu inima. Mindfulness, meditația, respirația conștientă sunt unelte care ne pot ancora în momentul prezent. Viața nu se trăiește în amintiri sau în planuri, ci în clipa care trece.

Prioritizează ceea ce contează cu adevărat. Timpul e cel mai de preț, dar încă ni-l risipim pe lucruri inutile: rețele sociale consumate la infinit, griji închipuite, discuții goale. Fă o listă cu ceea ce contează cu adevărat pentru tine: oameni, pasiuni, visuri. Dă-le acestora timpul tău, nu sarcinilor nesemnificative ale zilei.

Ia decizii curajoase. Viața nu a fost niciodată trăită pe pilot automat. Orice schimbare autentică cere curaj. Schimbă locul de muncă dacă te usucă sufletește. Termină relațiile toxice. Începe acel proiect visat. Curajul este forma activă a respectului față de timp.

Spune „nu” mai des. Fiecare „da” spus altora este un „nu” potențial spus propriei vieți. Protejează-ți timpul cum ți-ai proteja copilul: cu vigilență, cu grijă, cu responsabilitate. Nu e egoism. Este discernământ.

Dă valoare tăcerii. Timpul nu ține doar de acțiune. A ști să stai în liniște, să asculți, să contempli este o formă de maturitate. Timpul petrecut în tăcere adăpostește idei, revelații și regenerare. Nu fugi de tăcere!

Fă din fiecare zi o alegere conștientă. Timpul nu este o resursă pe care o putem economisi, ci un râu care curge indiferent dacă noi înotăm împotriva curentului, plutim la suprafață sau alegem să construim o corabie. Alegerea este a noastră.

Prețuiește timpul. Nu amâna viața. Fii viu acum!

O zi plină de lucruri care contează!

Claudiu